Pentru ca era un motiv bun: reuniunea, scumpa si draga mea prietena SB (ma distreaza ca le dau coduri), ne-a adus pancove. Eu si bunul meu prieten M.T. am tabarat pe ele cu ochii lacomi si ne-am delectat pana la ultimele bucati. Problema insa fu alta. Cine papa ultima? Amandoi crapam, dar nu era sa aruncam asemena bunatate. Dupa cateva gemete si imbieri de genul “ba tu, ba tu!”, pancova a fost alocata stoacului bunului meu prieten.
Sa ne traiesti SB!
Aveam un gand de cateva zile… sa ma reintorc acasa. Azi am ajuns. Si ma simt atat de nostalgic. A trecut mai bine de un an de cand am fost plecat, dar gandurile si amintirile au fost cu mine. Cele triste, cele in care am ras din toata inima… toate isi au locsorul lor special. Sunt trecutul meu, sunt o parte din mine. Fara ele n-as fi fost eu cel de azi. Ma simt induiosat de toate gandurile ce se amesteca acum in mintea mea.
Mi-a fost dor! Dorul acela pe care doar un roman stie sa-i spuna dor.
Saptamana asta am absentat putin din lumea bloggingului. Un rezumat scurt ar fi:
plimbare nocturna pe faleza, nopti alaturi de cei dragi S., MT, Misty, prajituri si ceai la Misty, scanning la cafenea, ingrijorare pentru un prieten drag si ignore pentru o veche persoana…
Si… melodia de azi o dedic scumpei "ex-sotii", colega mea. Cu tine am fost cand am auzit melodia asta prima oara si am fredonat-o in compania unui ceai fierbinte cu scortisoara. Stiu ca ti-e mai greu in perioada asta, dar va rasari si soarele.
Iar tu, sti bine la cine ma refer, sa ai grija de tine si nu intra in panica. Sa nu indraznesti sa imi mai plangi ca la amiaz. Toate se vor rezolva.
So, in seara asta am iesit cu Misty si S. la un cruz prin oras. Si cum nu ne-am decis unde sa stam sa papam ceva, ne-am adus aminte de anii facultatii si cum e sa n-ai bani si sa mananci la terasele pentru studenti. Zis si facut. Am savurat pizzaaaaaaaaaa..culmea delicoasa si la un pret super ok.
Pe cand sa plecam si-a facut prezenta si M.T., un pic cam cu invidie ca nu l-am chemat si pe el de la inceput
Asa s-a ajuns a se face panarama, step aerobic si altele pe trotuar si pe strada )
Haiu lumii…nuts people!
Am dezertat apoi putin din front cu M.T. ca sa imi povesteasca ce-a mai facut zilele astea, iar apoi iar ne-am intalnit cu S. si Misty ca sa sedem la o sedinta de bancuri in piata pe bancuta )
Desi sunt destul de obosit fiindca am facut azi ore suplimentare cu carul, ies in oras cu Misty, S si actualul/ ex-ul (nici eu nu mai stiu) al lui S.
Sunt intr-o pasa atat de ciudata. Nu mai stiu ce vreau si vad ca ma implic mai nou in proiecte pe care in trecut le evitam sau le amanam cat mai mult posibil.
Zilele trecute trebuia sa ma intalnesc cu un tip, zic eu, ok. Si dragut cat de cat si inteligent (ceea ce atarna mai mult in balanta), dar nu stiu ce m-a apucat si m-am razgandit. De fapt stiu ce m-a apucat ) Vroia sa-i fiu doar un fuck budy si poate un pic mai mult, dar nu ce vreau eu
De multe ori primesc critici din partea amicilor mei de genul: " ei si? mergeai si tu, faceai sex si gata!" Se pare ca mai nou am devenit asexual. Nu ca n-as vrea sa fac sex, dar ceva ma retine pana nu e cum vreau eu. Stupid people )
Asa..si pentru ca blogul se cheama " a sound for souls" pentru azi am pregatit o melodie ce tocmai am descoperit-o.
"Ai sa sti" – alexandra ungureanu si poptamas
"Ai sa sti noaptea, cand e luna plina, de ce-ti pare zi senina … ai sa sti…"Of, of…iar devin prea sentimental. Si ce!
Aseara am iesit cu S, sis si MT in oras. Nu ma intrebati cum, asa s-a intamplat )
Sis a ramas foarte impresionata ce baieti buni sunt cei doi prieteni de-ai mei. La plecare, MT s-a oferit sa o duca pe sis acasa cu masina. Cand MT s-a oprit sa-si ia tigari, sis mi-a soptit cu teama, zambind: MT e prietenul tau? Eu ridic din spranceana si intreb: poftim? La care repeta, e prietenul tau? Zic: prieteni foarte buni dar nu in sensul de lovers. La care ea: e un tip foarte de treaba si-i dragut.
Yeah, I know. E prima reactie de genul asta din partea lui sis. M-am amuzat teribil.
Evident eu am mai ramas cu MT sa frunzarim orasul si sa aud ultimele noutati. Si asa, again am ajuns acasa la o ora destul de tarzie…
In alta ordine de idei, azi a fost o zi grea la job. Mult de lucru, robotit ca furnica… Si se mai zicea ca lumea e inca in concediu si nu o sa avem asa de mult de tras…
Si inca o concluzie. Nu mai simt nimic fata de o anumita persoana din trecutul apropiat. E ciudat, dar ma bucur. Azi gandindu-ma, am constatat acest lucru….
In momente ca si cele de acum incerc sa-mi gasesc linistea interioara pentru ca sufletul e rece, noaptea e si mai rece. Totul e pustiu si desertaciune sunt toate. Intr-o lume a superificialului, in care deseori ma simt si eu superficial, ma simt inchis si nu stiu care este calea cea mai usoara pentru a evada.
Nu pot spune ca nu sunt obisnuit, dar cu toata obisnuinta, lipsa unui suflet cald langa tine te face uneori mai acru, iar cautarea te oboseste. A sound for souls? E chiar asa sau e un cry for souls?
N-am mai plans de multa vreme si inca refuz sa o fac. Ce combinatie mai e si barbatul gay… Uneori puternic, uneori fragil. That’s it… come what may! I’ll be here.
De o jumatate de ora ascult Angela Gheorghiu si nu ma mai satur. Imi incalezeste sufletul. Nu pot gasi alta melodie mai potrivita pentru noapte buna, asa ca va las in compania celebrei "O mio bambino caro" (Giacomo Puccini)
)
